Din ce este compus praful și cât de periculos este

Praful este un amestec de substanțe și de resturi organice și anorganice, compoziția prafului variind în funcție de continent, țară, formele de relief înconjurătoare.

Potrivit unui studiu din anul 2009 privind praful din gospodăriile din Midwestul SUA, aproximativ 40% din praful din casele noastre este adus din exterior prin intermediul aerului și pe tălpile pantofilor. Restul este produs de oameni și de obiectele din casă.

Praful, în cea mai mare parte, conține particule care nu prezintă riscuri majore pentru sănătate, fiind doar posibil iritante pentru piele și căile respiratorii, cum ar fi resturi descuamate de piele umană și animală, păr, resturi descompuse de insecte, polen, bacterii și acarieni, spori de ciuperci, nisip, fragmente foarte mici de excremente uscate aduse de vant, fragmente sau semnițe întregi de plante .

Însă, conține și substanțe toxice provenite din produsele pe care le utilizăm: produsele de curățenie și de îngrijire personală, obiectele de mobilier care sunt acoperite cu un strat subțire de plastic, soluțiile cu care sunt tratate țesăturile impermeabile și unele obiecte de gătit (tigaie non-aderentă), hârtia de ambalat, cutiile de pizza, pungile de popcorn, diversele tipuri de plastic. Astfel, într-un studiu realizat prin colaborarea dintre cercetători de la instituții de renume, cum ar fi George Washington University, Silent Spring Institute și Natural Resources Defense Council, au fost identificate 10 substanțe chimice prezente în proporţie de 90% în compoziţia prafului din locuinţe. Printre compuşii identificaţi se numără TDCIPP și ftalaţii, ambii asociaţi cu apariţia unor afecţiuni grave cum este, de exemplu, cancerul sau dereglari hormonale si probleme de dezvoltare neurologică la copii.

Praful poate conține si microplastice, mici pachete de substante chimice. Acești compuși sunt eliberați în aer, se așază în praf, apoi pot fi inhalați, ingerați sau chiar absorbiți prin piele.

Statisticile arată că un locuitor de la oraș inhalează aproximativ un miliard de particule de praf pe minut, în timp ce un rezident rural inhalează doar 40 de milioane. 

Autorii unui studiu din anul 2023 de la Universitatea din Carolina de Nord au descoperit ca cei mici, care umblă pe podea și iși pun mâna în gură, înghit în medie 60 miligrame de praf pe zi, iar adulții jumătate din această cantitate.  

Efectele secundare cele mai frecvente ale prafului casnic sunt alergiile. Aproximativ 1% dintre oameni au alergie la praf, conform estimărilor cele mai optimiste. Alergiile la praf pot fi confundate cu răceala obișnuită. Rinita cronică, durerea în gât, strănutul, inflamația membranelor mucoase, tusea uscată și înroșirea ochilor au ceva în comun cu această boală. Comună este și dermatita alergică, când pielea devine foarte uscată, iritată și sensibilă și apar mâncărimi sau vezicule distinctive, cunoscute sub numele de urticarie.

Sursa: descopera.ro , green-report.ro